Atunci când sunt necăjit
Mă opresc și plâng gândit
Ghinionu’ îl port cu mine
Nu știu când îi rău sau bine
Îmi pare rău c-am îmbătrânit
Și anii mi s-au dus
Da’ toată lumea m-a bârfit
O vorbă bună nu mi-au spus
Așa sunt zilele mele
Una buna, zece rele
Nu dă Doamne cineva
Să mă scape de lumea rea
Așa sunt zilele mele
Una buna, zece rele
Nu dă doamne cineva
Să mă scape de lumea rea
Ai, of, lume rea
Blestemată ești
Of, lume rea
De rău mă vorbești
Of, lume rea
Blestemată ești
Of, lume rea
De rău mă vorbești
Nimeni nu mă vede
Parcă nu exist
De mine lumea se ferește
Și am sufletul trist
De necaz și de durere
Aș striga la cer
Dar stau și sufăr în tăcere
Că am inima de fier
Așa sunt zilele mele
Una buna, zece rele
Nu dă doamne cineva
Să mă scape de lumea rea
Așa sunt zilele mele
Una buna, zece rele
Nu dă doamne cineva
Să mă scape de lumea rea
Ai, of, lume rea
Blestemată ești
Of, lume rea
De rău mă vorbești
Of, lume rea
Blestemată ești
Of, lume rea
De rău mă vorbești
Așa sunt zilele mele
Una buna, zece rele
Nu dă Doamne cineva
Să mă scape de lumea rea
Așa sunt zilele mele
Una buna, zece rele
Nu dă Doamne cineva
Să mă scape de lumea rea
Ai, of, lume rea
Blestemată ești
Of, lume rea
De rău mă vorbești
Of, lume rea
Blestemată ești
Of, lume rea
De rău mă vorbești